Protecția ochilor în stomatologie

Activitatea desfășurată în cabinetele de medicină dentară expune în permanență la riscuri legate de agenți fizici, chimici și biologici. 

Ochii, în special, sunt o zonă foarte sensibilă la traumatisme fizice și chimice și reprezintă o adevărată rană deschisă în fața agenților biologici. Adesea, leziunile oculare nu provoacă îngrijorare, însă în unele cazuri pot duce la o limitare a câmpului vizual și chiar la pierderea completă a vederii, motiv pentru care protecția ochilor în stomatologie este extrem de importantă. 

Înainte de anii 1980, dispozitivele de protecție a ochilor erau foarte rar folosite. Doar răspândirea virusului imunodeficienței umane (HIV) a dus la o conștientizare a riscurilor biologice asociate cu conjunctiva neprotejată. 

Farrier et al. [1], după studiat unui grup de 200 de stomatologi, s-a constatat că 87% dintre aceștia purtau în mod obișnuit ochelari de protecție, că 48% dintre ei suferiseră traumatisme sau infecții la ochi și că în 75% din cazuri aceste accidente s-au produs deoarece persoanele în cauză nu purtau nicio protecție pentru ochi. 

Procentul de personal care poartă ochelari de protecție este și mai mic (48%). 

Este de datoria noastră să purtăm echipamente de protecție personală (EPI) pentru a evita orice fel de accident [2]. 

Noi trebuie să ne protejăm pe noi înșine, dar și pe pacient: în timpul tratamentului folosim diverse instrumente ascuțite (bisturie, ace, sonde etc.) în aproapierea faței lui și folosim acizi și baze care-i pot ajunge cu ușurință în ochii. 

Mai mult, utilizarea ochelarilor de protecție nu ar trebui să se limiteze la momentele în care se stă în fața pacientului. Procentul de profesioniști care poartă ochelari de protecție în timp ce manipulează instrumente contaminate în sala de sterilizare este și mai mic, în ciuda faptului că manipularea acestui material prezintă un risc real de contaminare biologică. 

A lucra fără protecție pentru ochi înseamnă că vă expuneți la diverse leziuni oculare posibile. 

Pentru a simplifica, am putea să le clasificăm în două grupuri diferite: 

• Leziuni fizice:

oTraumatism de impact 

o   Traumatism chimic 

o   Traumatism prin radiații 

• Leziuni infecțioase

o   Infecții localizate 

Infecții sistemice 

Traumatism de impact 

Cele mai frecvente leziuni se datorează de obicei abraziunilor produse de impactul cu obiecte sau metale în timpul tratamentului dentar: acestea se vindecă de obicei de la sine, fără a fi nevoie de tratament, deși pot da naștere la infecții secundare. 

Urmează leziunile hemoragice produse de instrumente care pot produce tăieturi sau lacerații, sau cauzate de impactul unui obiect penetrant; acestea produc durere, sângerare, alterarea câmpului vizual și necesită sutură profesională. Acestea pot cauza pierderea vederii sau pot lăsa sechele precum cataracta, distorsiunea pupilei sau uveita. 

Traumatism chimic 

Produs în principal de acizii și alcalii care intră în contact cu ochiul, poate provoca conjunctivită, keratopatie și colorarea suprafeței. 

Tratamentul necesită irigare abundentă pentru a îndepărta resturile agentului  în cauză, utilizarea de lubrifianți, corticoizi și/sau antibiotice topice și vitamina C. În mod normal, se obține o recuperare de 100% a funcției oculare. 

Traumatism prin radiații 

În timpul tratamentelor dentare, folosim lumina albastră pentru fotopolimerizare sau laser. 

Lumina albastră are efecte fototoxice care pot duce la retinită pigmentară sau degenerare maculară. Lumina albastră favorizează, de asemenea, senescența retiniană, al cărei prim biomarker este apariția unor corpuri reziduale, cum ar fi lipofuscina. Pentru a contracara această problemă, se folosesc filtre portocalii speciale pentru a bloca aceste efecte nocive [3]. 

Utilizarea pe scară largă a echipamentelor laser în clinicile stomatologice favorizează în mare măsură creșterea numărului de leziuni ale conjunctivei din cauza utilizării inadecvate a dispozitivelor de protecție. În plus, acumularea de resturi de țesut pe vârful laserului determină formarea de gaze care, atunci când se încălzesc, pot produce arsuri. 

Ochiul absoarbe, de asemenea, radiații din spectrul UV și UV-B care pot provoca cataractă, retinită sau chiar cancer la ochi. Utilizarea unor ochelari de protecție specifici este necesară atât pentru pacient, cât și pentru persoana care-l utilizează [4]. 

Procedurile efectuate în timpul tratamentului dentar generează aerosoli care se pot depune pe suprafața ochilor noștri. Ochiul este o „rană deschisă” prin care agenții patogeni pot pătrunde, provocând infecții localizate sau sistemice. 

Infecții localizate 

„Infecțiile localizate” sunt definite ca fiind cele care afectează direct ochiul din cauza contaminării cu aerosoli sau a infecțiilor rezultate în urma unui traumatism. 

Wilcox et al. [5] a constatat un risc mai mare de cheratită herpetică la purtătorii de lentile de contact care nu purtau ochelari de protecție. 

Afzha et al. [6], în cadrul unui studiu efectuat pe purtători de lentile de contact, a constatat că, după detartraj și pilire radiculară, doar 50% dintre lentile au fost contaminate în cazul utilizării protecției oculare, în timp ce procentul era de 100% dacă nu se foloseau dispozitivele de siguranță. 

Infecții sistemice 

În stomatologie au loc adesea accidente care au ca rezultat contactul direct al lichidului cu conjunctiva. Deși riscul de seroconversie este scăzut, protecția ochilor nu trebuie niciodată neglijată. 

Au fost raportate cazuri de seroconversie care implică mai mulți agenți patogeni, cum ar fi HIV, VHB și VHC. Viruși precum cel al gripei sau actualul Coronavirus se transmit, de asemenea, prin conjunctivă. Riscul de seroconversie la VHB este de 01%; în ceea ce privește HIV, nu există dovezi reale, în timp ce riscul de contractare a hepatitei C prin conjunctivă este foarte rar, deși există un caz al unei infirmiere dintr-o secție de dializă care s-a constatat că a contractat VHC [7]. 

Utilizarea vizierelor de protecție permite utilizarea combinată a altor tipuri de ochelari, crescând astfel nivelul de protecție. Astfel de măsuri de precauție nu numai că previn contaminarea cu stropi care pot ajunge direct la ochi, dar, de asemenea, prin protejarea celei mai mari părți a feței, împiedică personalul să se autocontamine atingându-și fața [8]. 

1. Farrier, S., Farrier, J. & Gilmour, A. Eye safety in operative dentistry — A study in general dental practice. Br Dent J 200, 218–223 (2006). https://doi.org/10.1038/sj.bdj.4813257
2. Ayatollahi J, Ayatollahi F, Ardekani AM, Bahrololoomi R, Ayatollahi J, Ayatollahi A, Owlia MB. Occupational hazards to dental staff. Dent Res J (Isfahan) 2012;9(1):2–7. doi: 10.4103/1735-3327.92919
3. Yoshino F, Yoshida A. Effects of blue-light irradiation during dental treatment. Jpn Dent Sci Rev. 2018;54(4):160–168. doi:10.1016/j.jdsr.2018.06.002
4. Ekmekcioglu H, Unur M. Eye-related trauma and infection in dentistry. J Istanb Univ Fac Dent. 2017;51(3):55–63. Published 2017 Oct 2. doi:10.17096/jiufd.60117
5. Willcox MDP, Holden BA . Contact lenses related corneal infections. Bioscience Reports 2001; 21: 445–461.
6. Afzha R, Chatterjee A, Subbaiah SK, Pradeep AR. Microbial contamination of contact lenses after scaling and root planing using ultrasonic scalers with and without protective eyewear: A clinical and microbiological study. J Indian Soc Periodontol. 2016;20(3):273–278
7. Hosoglu S, Celen MK, Akalin S, Geyik MF, Soyoral Y, Kara IH. Transmission of hepatitis C by blood splash into conjunctiva in a nurse. Am J Infect Control. 2003;31(8):502–504. doi:10.1016/j.ajic.2003.03.005
8. Bentley CD, Burkhart NW, Crawford JJ. Evaluating spatter and aerosol contamination during dental procedures. J Am Dent Assoc. 1994;125:579–584

Articol realizat de Dr. Gema Maeso, specialist în stomatologie preventivă și comunitară. Certificată de European Board in parodontologie.